Tabăra de restaurare 2015, sat Corna, comuna Roșia Montană

In anul 2015 în doar 12 zile de tabăra de restaurare specialiștii din proiect împreună cu cei 22 de studenți participanți au restaurat interiorul și exteriorul Căminului Cultural Corna.

Căminul Cultural Corna era nefuncțional începând cu anul 2005, când a fost lăsat în paragină și a fost transformat în adăpost de furaje și grajd pentru animale.

În vara anului 2015, Asociația R.Y.M.A. (Revolutionary Youth Movement for Art) din Alba Iulia a obținut o finanțare de la Ordinul Arhitecților din România pentru cea de-a două etapa a proiectul cultural început în 2014, „Valorificarea patrimoniului cultural al satului Corna, Comună Roșia Montana” .

Astfel, cei 22 de studenți arhitecți înscriși în tabără, împreună cu coordonatorul și specialiștii angajați în proiect au renovat atât in interior cât și exterior Căminul Cultural, prin ample lucrări de igienizare, conservare, intervenții de urgență, reparații, recondiționare și in final repunere în funcțiune ca așezământ cultural și spațiu destinat întâlnirilor cetățenești.

La interior s-a demontat scena de spectacol și s-a așezat un strat de pietriș pentru aerisirea pardoselii de pământ de sub ea, apoi s-a reconstruit scena din bucățile de foastana care nu putreziseră și se puteau refolosi, dupa care a urmat vopsirea si lacuirea podiumului. Tavanul avea o porțiune prăbușită din cauza unei grinzi din lemn din pod care s-a fisurat și putrezit în că urmare a ploii care intra prin acoperiș. S-a acoperit golul din acoperiș și alte goluri care permiteau precipitațiilor să deterioreze clădirea și s-a ridicat grinda cu ajutorul unui stâlp amplasat sub ea. Tavanul a fost si el refacut pe portiunea deteriorata si apoi varuit.

Podeaua sălii de spectacol, alcătuită dintr-un parchet din lemn de stejar, putrezise în proporție de 1/5 și a trebuit curățată și înlocuită cu scânduri din lemn.

Toate scaunele de spectacol au fost recondiționate (smirgheluite, chituite, revopsite, lăcuite și reconstituite unde a fost nevoie – au fost fabricate de către un tâmplar din sat 44 de mânere de scaun după modelul mânerelor originale) iar apoi au fost amplasate pe locurile inițiale. Tâmplăriile ușilor și ale ferestrelor au fost recondiționate și s-au montat geamuri din nou, cu șipci din lemn și cuișoare bătute în interior.

Pereții au fost curățați de primul strat de zugrăveală și s-au refăcut porțiunile de tencuială deteriorata datorită umezelii. Pentru umplerea golurilor s-a folosit mortar de var preparat manual din var pastă și nisip. S-au umplut cu glet toate fisurile din tavan și pereți, după care s-au aplicat două straturi de var alb peste tot. Instalația electrică a fost refăcută și repusa în funcțiune.

Holul căminului a fost recondiționat, pereții zugrăviți iar peste podeaua din ciment s-a montat o podea nouă din lemn care a fost tratată antimucegai și apoi vopsită și lăcuita.

La exterior s-au refăcut toate cele 3 scări de acces în cămin, s-a cofrat și s-a turnat ciment, acesta fiind singurul loc unde nu s-au folosit materiale tradiționale.

Datorită lipsei jgheaburilor și a burlanelor pe unele părți pereții exteriori au fost afectați de apă, fiind necesară îndepărtarea tencuielii și refacerea ei. Soclul din piatră a fost curățat de plombele din ciment și văruit iar fațada a fost în întregime văruita în culoarea ei originală, verde deschis. Tâmplăria de la fațada principală a fost în întregime vopsită în verde închis-petrol, după o culoare relevată de un studiu de parament efectuat de studenți. Până și maurul (zid din piatră) exterior a fost reconstruit din pietrele originale scoase din pământ.

La finalul taberei, Căminul Cultural Corna a fost reinaugurat și a fost sfințit de către Părintele Popa Avram apoi a fost din nou „botezat”, de data aceasta cu un concert acustic din cadrul Festivalului Fan Fest ce se desfasoara anual la Rosia Montana.

Intrucat lucrarile executate in numai 12 zile de catre studenti l-au impresionat pe primarul comunei Rosia Montana, acesta a decis sa renoveze cu fonduri proprii cea de-a doua camera a Caminului Cultural, cumparand materialele necesare. Manopera a fost executata de mesteri din sat
si a fost platita din banii coordonatorului de proiect, in persoana doamnei arhitect Cristina Candea, fiica proprietarei gospodariei 713.

Pe langa aceste lucrari realizate la Caminul Cultural, in gospodaria casei 713 care a fost subiectul taberei din 2014 s-a realizat si un acoperis din sindrila pentru cuptorul din caramida construit cu un an in urma.